Bailout fatigue says: “The Cypriots got themselves into this mess, and they should get themselves out. We’ll lend them a bit more, but only if we’re sure they’ll pay us back.” Cyprus didn’t get itself into this mess. It joined the euro system in 2008 with low public debt and a clean bill of health from EU governments (back then, not a word was said about shady Russians). Its banks are in trouble not because they accepted too many overseas deposits but because they bought too many Greek bonds -- an investment sanctified by international banking rules (which called such investments riskless) that was destroyed by the EU’s ham-fisted resolution of Greece’s threatened default. (Clive Crook, Cyprus’s Plan B Is Still a Disaster, Bloomberg.com)Ăsta parcă m-a citit pe mine. Ştiam eu că sînt deştept dar, vorba lui Mantzy, parcă nu mă aşteptam să se întîmple aşa de repde. Are dreptate Clive. Am fost mărinimoşi cu grecii, aproape că i-am scăpat pe ciprioţi. Dar am ostenit. Ne-am plictisit. Am dat un exemplu bun, ajunge. Ia să mai fie buni şi alţii. Care alţii?
Mi-a zis mie cineva din "interior": ştiţi care e diferenţa dintre un jucător mic şi unul mare? Jucătorul mic are un privilegiu: poate să se retragă oricînd din joc. Cel mare nu. Dacă se mută jucătorii mari, jocul îi urmează. Nici măcar nu au cum să se ascundă. Acolo unde sînt ei e şi jocul. Ei sînt jocul. Cînd se opresc ei, se opreşte şi jocul. Doar că jocul nu se mai poate opri, pentru că atunci lucrurile se duc, entropic, de rîpă. V-aţi prins sper, în sfîrşit, cum e cu marea finanţă şi conspiraţia. Nu e nicio conspiraţie, e o corvoadă.
Între timp KPMG declară încheiată cariera de paradis fiscal a Ciprului. Ne recomandă încotro să ne îndreptăm privirile. Printre altele, spre Malta. Alţii la fel de competenţi sugerează că Malta ar putea fi următorul Cipru. E clar, nu? De acum, dacă e să pierdem bani, nu mai trebuie să bîjbîim. Aflăm din presă, dela experţi, mergem la sigur. Ştiinţific.
Domnul Lazea de la BNR nu se lasă mai prejos şi ne explică pe îndelete ce să facem dacă avem 4,2 milioane de euro. Mi-am făcut cruce. Toată viaţa m-am străduit să fac cumva să nu strîng atîţia bani. N-a fost uşor, dar am reuşit. Am avut dreptate, am aflat că a meritat. Dacă nu erau în Cipru, acuma trebuia să-mi bat capul cum să fac să nu ratez măcar Malta.
Vă doresc o zi minunată ca o prezentatoare TV. Nu sînt ironic, pe bune: prostul moare de drum lung şi nebunul de grija altuia.
.j
ps.Aţi observat, am şi surse din interior, pe care nu le pot face publice. Sînt sobru şi misterios. Păi dacă nici asta nu te consacră, atunci ce.
